Elaborarea unei lucrări privind traducerea în limba română a tuturor constituţiilor statelor membre ale Uniunii Europene reprezintă un demers deosebit de util atât celor interesaţi de fenomenul constituţionalismului, în general, cât şi celor care doresc să afle care este conţinutul legilor fundamentale în alte state membre ale UE şi, mai ales, care sunt raporturile juridice dintre principalele autorităţi ale statului.
Am considerat că lucrarea poate folosi deopotrivă oamenilor politici care se vor apleca mai atent asupra unei potenţiale viitoare revizuiri constituţionale şi jurnaliştilor, politologilor, profesorilor şi studenţilor din învăţământul juridic şi al ştiinţelor politice.
Este o lucrare elaborată în premieră în România, care reuşeşte să pună într-un singur document textul în limba română al tuturor constituţiilor statelor membre ale Uniunii Europene însoţit de un scurt comentariu. Consultarea în limba română a textului legilor fundamentale din toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene va facilita destul de mult cunoaşterea modului în care sunt structurate şi funcţionează instituţiile fundamentale ale altor state, a modului de reglementare, protejare şi garantare a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor în toate aceste state, a principiilor generale de organizare a statelor şi a elementelor specifice fiecărui sistem constituţional în parte.
Fiind vorba de un proiect de debut, suntem conştienţi, cu siguranţă, că se putea şi mai bine, însă timpul scurt în care am realizat lucrarea şi unele constrângeri de ordin tehnic au impus soluţii pragmatice. Spre exemplu, toate traducerile constituţiilor au fost realizate din limba engleză şi nu din limba oficială, ceea ce, foarte probabil, a făcut ca unele nuanţe fine să scape versiunii în limba română. De asemenea, ţinând cont de specificul fiecărui sistem juridic al statelor membre ale Uniunii Europene, am încercat ca versiunea în limba română a constituţiilor să folosească pentru toate un limbaj cât de cât unitar, adaptat limbajului juridic românesc. Aşa se face că pentru unele instituţii similare celor din sistemul juridic românesc am preferat să utilizăm o denumire oarecum apropiată terminologiei din Constituţia României, pentru a nu pierde foarte mult din sensul juridic al instituţiilor cu care juristul şi cititorul român sunt familiarizaţi.
Lucrarea nu este şi nu se vrea a fi una de cercetare juridică aprofundată, ci mai degrabă reprezintă un instrument util, pus la îndemâna oricărei persoane care nu are acces la textul original sau într-o limbă de circulaţie internaţională al legilor fundamentale din alte ţări şi care doreşte să cunoască modul în care alte state au reglementat anumite instituţii juridice în constituţiile lor.
Pe lângă traducerea în limba română a textului legilor fundamentale, oferim cititorului şi o scurtă prezentare a fiecăreia dintre cele 27 de constituţii după o structură comună: 1. scurt istoric; 2. raporturile dintre principalele autorităţi statale; 3. puterea judecătorească; 4. administraţia publică locală şi organizarea administrativă a teritoriului; 5. drepturile fundamentale; 6. raportul dintre dreptul naţional şi dreptul Uniunii Europene şi 7. controlul de constituţionalitate.
Stabilirea unor criterii comune de prezentare, în afară de faptul că permite o analiză comparativă aplicată, are şi avantajul de a pune accentul pe principalele probleme dezbătute mai intens în societatea românească în ultimii 10 ani din perspectiva unei potenţiale revizuiri constituţionale.
În speranţa că demersul nostru va fi în folosul celor care doresc să cunoască mai multe despre sistemele constituţionale ale altor state alături de care România se află în clubul european al statelor membre ale Uniunii Europene, dorim să adresăm mulţumirile noastre ministrului justiţiei, domnului Robert Marius Cazanciuc, care a făcut posibil un astfel de proiect, implicându-se în demararea, implementarea şi finalizarea lui cu succes. De asemenea, mulţumim doamnei Cornelia Munteanu şi domnului Andrei Pană din cadrul Ministerului Justiţiei, dar şi doamnelor Aniela Băluţ, Alina Alexe şi Daniela Bazavan, precum și specialiștilor departamentului DEOC din Ministerul Afacerilor Externe, care ne-au fost de un real folos pe parcursul derulării întregului proiect.
O menţiune specială se cuvine și doctoranzilor afi liaţi pe lângă Centrul de Drept Constituţional și Instituţii Politice, în mod particular doamnelor Simona Șandru, Oana Ichim și Graţiela Milu, dar și domnului Flavius Boar, care au sprijinit constant și consistent proiectul, mai ales în faza de documentare. Nu în ultimul rând, adresăm mulţumiri reprezentanţilor R.A. ,,Monitorul Ofi cial’’ pentru sprijinul acordat la tipărirea acestei lucrări în condiţii grafi ce foarte bune, în mod special doamnei Anca Ivașcu, pentru modul profesionist de a lucra.
Dorim tuturor cititorilor o lectură cât mai agreabilă, iar celor ce se vor inspira în elaborarea unor viitoare revizuiri constituţional în România din textele altor legi fundamentale le dorim să reflecteze cu atenţie asupra modului de concepţie şi punere în practică a unor astfel de texte juridice.